axa...Viena-Praga-Cracovia

Prefata:
De mult imi tzipau picioarele, plictisite de taratul prin Bucuresti, dupa un marsh prelungit, cosmopolit. Simteau sie ele lipsa unor bataturi, a libertatii boeme satule parca de sedentarizm si rutina. Ei, cu ocazie lui Noiembrie, am luat-o la picior, ma rog, mai degraba la tren, avion si autobuz, cu rucascul in spate pe axa Viena-Praga-Cracovia. Hmmm, poate nu va spune nimic aceasta mini axa central Europeana, si poate nu este la fel de renumita precum sora ei Berlin-Roma-Tokio, dar este poate mult mai tinereasca decat prima, mai lipsita de griji si incarcaturi, si, ,precis, si muuult mai accesibila...Un lucru se regaseste insa in povestea ambelor axe, un mic "nod feroviar" numit Osviecim...dar despre asta pe parcurs.
Zacand zi de zi prin birouri, printre cifre si monitoare, trebuie sa recunosc k, nu odatat, am visat la slujbele unora, alde Dan Chishu, care s-a plimbat prin toata lumea, iar apoi apare 1 data pe saptaman la TV, povesteste despre cele vazute, mai arata cate un filmuletz si....e platit ptr. asta. Ei acum eu, corporatist de rand, mi-am sacrificat ceva zile, gandite de stat pentru odihna, pentru a face in timpul liber, in concediu, ceea ce norocosii numesc "munca"...urmeaza cronica unei calatorii, pe care picioarele mi-au cerut-o, si ochii au savurat-o.


Capitolul1:Viena
Ce mai e de zis despre Viena? Mi se pare ca am crescut cu acest orash, iar acum de cand cu pretzurile Sky Europe, e mai ieftin sa dai o fuga pana acolo decat petreci weekendul ca un "Mitic-model" pe Valea Prahovei. Dupa cum spuneam, am fost musafir de X ori in capitala imperiului Habsburgilor, am umblat de X ori cu metrourile si am batut de X ori strazile zonei centrale, si totusi, nu simt un sentiment de saturare, de fiecare data este ceva de descoperit si de fiecare data am senzatia ca totul este atat de nou, de parca asi fi pentru prima data acolo. De exemplu, acum am urcat in premiera in turnul din Stephansdom (catedrala din inima Vienei), ceea ce a fost o mare tzeapa, pentru ca scarile, se opresc practic undeva pe la mijlocul turnului, intr-un mini magazin de suveniruri, de unde nu vezi mai nimic, adica nici pe departe panorama splendida la care te ashteptzi in timp ce urci plin de sudori ametzind pe scarile in spirala. Oricum, treaca de la mine..si, oricum, ptr. panorame exsita intotdeauna parcul Schoenbrunn....unde de aceasta data am remarcat, k scocarii nostrii fugitzi peste hotare au omis cateva lebede si nu le-au facut pe toate burgeri, probabil intre timp sau mai heuropenizat si ei k doar, ce dreq, acum au Mehertzane. Ma doare sufletul ca trebuie sa atac un simbol al ingineriei germane, dar efectiv in ultimul timp "unde-i tziganu' e si mertzanu'", mai ca-mi vine sa cred k masihina vine, mai nou, din doatare cu geaca de piele lantza de aur, ten tuciuriu si breton dat cu gel, si uite asha strazile noastre, si nu numai ale noastre, sunt impanzite de specimene gen SB 47 RGE (asta e ptr. cunoscatori). De ce dreq nu-si pun baietzii de la Daimler un mic panou, de altfel foarte popular in barurile din RO, in fata uzinei prin care sa-si "rezerve dreptul de a-si selecta clientela". Si daca tot vorbim de nomazi si carutzele lor, trebuie sa recunosc ca Viena mi-a lasat, putin, un gust amar, din simplul motiv ca urmasii Mariei Tereza par sa fie din ce in ce mai putzini, in schimb popoarele migratoare Slave, Africane si Orientale au invadat orashul, reushind acum pe calea "emigrarii" ce nu au reusit de-a lungul a sute de ani pe calea sabiei. Si pentru ca-mi plac contrastele, sar de la gustul amar, la unul cat se poate de placut...am mancat in Viena, intr-un Schintzelhaus un Cordon Bleu, excelent, de dimensiunile unei rotzi de Mertzan, daca tot am discutat de manelomobile, sau hai sa zicem cat un capac de roata... Viata de noapte, este pe cat se poate de dragutza si accesibila, e plin de puburi, si voie buna. Toata lumea bea, de la barman la bodyguard (am vazut "personal" mai aburit decat clientela), totzi sunt prietenoshi si binedispushi, intra in vorba 1-2, iar lumea pare sa nu dea atat pe "imagine" cum o face in scumpa noastra capitala, ma rog mai putzin niste Ahmezi, niste "cocalari de Austria", care-si lustruiau ciocatele pe bara....da, atz ghicit, Mertzanului din dotare.

Capitolul 2: Praga
Ei, ptr. mine Praga a fost, detonatorul central, si principal al acestei "excursii", din simplul motiv, ca era oarecum virgina ptr. mine, deoarece am flirtat cu ea doar scurt, o data, in trecere, si mai ales ca auzisem povesti f frumoase si interesante despre "Amsterdamul Estului". Ei, avand in vedere k nu am vizitat Amsterdamul inca, nu pot sa spun, in ce masura i se potriveste aceasta porecla, pot spune insa, ca este un orash extrem de lejer si libertin, mai ales ptr. o tzara care a facut parte din fostul bloc sovietic. Atmosfera generala este extrem de destinsa, si este incadrata perfect de decorul medieval al orasului. E o placere incredibila sa te plimbi pe stradutzele vechi, boem si visator, sa privesti cladiri de o frumusetze clasica, pe care comunismul nu le-a distrus orbeshte cum s-a intamplat pe la noi, si sa te asezi pe o banca intr-un parc sau pe malul Vlatvei, sa fumezi un "cui" sau sa bei o bere si sa privesti orashul lui Kafka in toata splendoarea lui. Pe oriunde ajungi, ma rog in zona centrala, ai ce vedea. Resaturantele si Pub-urile foarte frumoase, mancarea pe saturate si aranjata cu multa inventivitate si berea...ca la mama ei. Si daca tot vorbim de apa, hamei si maltz, tin sa va zic ca am popsit intr-o berarie autentica, unde printr-un geam puteai sa vezi cum fermenteaza bautura in niste vane mari in timp ce luai masa si te delectai cu un "set-mostra" format din 8 tipuri de bere (de la blonda si bruneta banala, la una cu banane, sau cu ceva buruiana gen ceai verde sau cafea ). Ok, si acum sa va recomand ceva "Chapeau Rouge"...cafanea la parter, iar prin subsoale club underground, extrem de reusit decorat, plin de oameni interesanti, care-mi aduceau aminte de vremurile bune in Vama, dar si la costum sau business, oameni de toate varstele care stau la o bere si-si ruleaza jointurile pe mesele de lemn, pentru ca apoi sa iasa sa le fumeze in fatza localului in plin centrul istoric al orashlui, ne deranjati de turistii care trec in carduri prin fata lor, sau de politia practic inexistenta in capitala Cehiei. Vrei sa iesi cu ei la o "pipa", nici o problema, materia prima se procura direct in buda, o buda cu un neon albastru inchis si "graffuri" pe pereti care arata mai mijto decat multe chillout lounge-uri de fitze, si in care nu e nevoie de betzishoare parfumate, atat de persistent e mirosul de mugurei. Cumperi din rucsacul unui baiat foaret prietenos, care te intoarce din drum daca ti-a uitat restul (culmea, la noi sunt curios in cate alimentare ar face asta) si care la plecare iti strange mana si-ti zambeshte, de parca ar vrea sa zica "Mai treceti pe la noi", problematic e doar daca chiar vrei sa te pishi, pentru ca trebuie sa treci de coada de cumparatori, si sa le explici ca te strange vezica, nu te bagi in fatza.
Ashadar, Praga-si merita toate laudele, e orashul perfect pentru a te destinde, si a visa plimbandu-te printre cladiri vechi incarcate de graffiti, boem , romantic, ideal ptr. a visa cu ochii deschisi.

Capitolul 3:Cracovia
a)Krakow City. Primul lucur care-mi trece prin cap, cand ma gandesc la Cracovia, mai bine zis Polonia in general, e, ca e tzara care nu-si merita femeile. Toate fetele/femeile, sau, ma rog, majoritatea, au ceva dragutz, frumushel, fiecare are ceva particular, care o detasheaza de celalalte, si totusi au niste trasaturi comune, nu sunt girafe(spre deosebire de Praga unde ma simtzeam, k wee man pe langa ele), nu sunt balene (de astea am vazut destule la Viena, nici nu stiam k Austria are coasta la ocean), nu sunt vulgare si tzipatoare prin stil si vestimentatie (aici nu ne bate nimeni, parashute k la noi...). Mergi pe strada si daca te uiti la ele se uita tinta in ochii tai, nu te evita, iar cand esti f aproape, iti zambesc scurt dar dragut, sunt o combinatie stranie intre sfios si indraznet. Ok, si acum de ce spun ca Polonia nu-si merita femeile, ptr. k barbatii arata ca niste neandartalieni, cu priviri tampe de rusnaci, care toti au acelashi frizer (freza stas, tuns scurt spre periuta) acelashi croitor (hanoracul alb cu modele negre, sau bluza de foitza sunt musai, se pare)si probabil acelashi pantofar (pantofi sport, adidashi sa le spunem asha, modelul acela clasic). Sa nu fiu inteles gresit, mai este, pe ici pe colo, si cate unul mai rasarit, dar predominant este acest tip de semi-palmash. Bun, sa trecem peste asta...ei, in Cracovia, te simti iar ca in fostul bloc sovietic, lumea mult mai putin "flexata" sa zic asha, daca faci greshala sa-ti deschizi o bere esti atentionat imediat de unul sau altul pe strada, sa o ascunzi in geaca, ptr. k in Polonia nu este tolerat consumul in public, si intr-adevar, la prima vedere nimeni nu bea pe strada, dar daca te uiti f f atent, prin pufoaice, hanorace si traininguri multi ascund cate o sticla. In rest, orash superb cu stradute vechi, biserici, castel medieval, toate intr-o stare impecabila, si lipsite de tonele de graffiti care le decorau in Praga, deci daca in Praga practic simtzi "vesticul" in aer si in oameni, aici simtzi mai degraba "nordicul". Tineretul e peste tot, plin de turisti, insa nu cei de genul "japonez cu aparat de fotografiat" (specimen extrem de intalnit in Viena si Praga), ci tanarul cu rucsac in cautare des distractie. Plin de petrecareti, iar seara pe strazi, in Noiembrie, e mai full decat in plin Iunie in Costinesti, pub langa pub, club langa club, iar daca te aventurezi dincolo de fatzada comerciala, gasesti in planul 2 superbe pub-uri underground, cu muzica marfa si amenajate intr-un stil propriu fiecare, am fost de exemplu in "Alchemia", o case veche in cartierul evreiesc, din care se pare ca pur si simplu au evacuta doi pensionari, si au deschsi club, zici k esti la moshu si baba in casa, plus ceva elemente dintr-un cinematograf dezafectat, te ashezi p unde apuci, p pat, p chiuveta, pe aragaz etc...oricum bestial (ehh..cocalarii dintre voi, nu cred k au inzteles exact ce vreau in ultimele fraze). Peste tot se bea, in general, bere, bere la pahar, de la tzap, mai rar cate un impresar cu sticlutza de 0,33 in fatza( si asta nu doar aici, ci si in celalalte orash din "axa"). In rest...super mancare cu super chelneritze de ti-era mai mare dragul sa stai cu ele de povesti, dragutze si prietenoase pana la refuz, cu super pub-uri, in care dj-ul te ajuta razand sa-ti muti scaunul de la o masa la alta dupa care-ti da un scurt "cheers" cu berea, evident la pahar. Cracovia, deci, e un orash pe cate de vechi, pe atat de tanar...
b)Osiviecim aka. Auschwitz. Ei, includ excursia la lagerul de concentrare, sau ma rog, la muzeul, k lager nu mai e acum, Auschwitz-Birkenau, la capitolul Cracovia, ptr. ca a fost, practic, un pelerinaj de 1 zi. Nu o sa vb. foarte mult despre acest subiect, ptr. k e totusi unul delicat si sensibil, si efectiv nu am kef...De mentionat e, k e a treia oara cand ajung p acolo, ma si mir k nu ma cunoshtea tanti de la intrare, si ca totul e moca, de la intrarea in lagere, in muzee si transportul intre Auschwitz si Birkenau. Oricum, a fost pe departe cea mai "agitata" vizita in KZ, ptr. ca am prins ceva sarbatoare evreiasca si era plin de Schlomoi si Rachele pe acolo toti fluturand steagurile statului, fapt care mi s-a parut cam de prost gust, dar daca vretzi sa pov mai mult despre asta, iesim la o bere sau va dau id-ul de mess al lui Coni...

Incheiere:
Pe langa ca mi-am facut pe plac picioarelor, care tanjeau dupa bataturi, mi-am mai clatit si ochii timp de 10 zile, dar cel mai important este ca mi-am multumit..."interiorul" daca pot spune asha, ptr. ca de mult asteptam aceasta scapare, acest umblat de ziua pana seara , cu rucsacul in spate, cu dormitul pe tren, cu iesitul in cele mai dubioase pub-uri, cu berea pe banca in parca, cu cate un fum relaxant etc etc etc. Si acum daca stau, ma ashez, si compar colivia asta gri, cu cele 3 orashe din "axa" si ma gandesc la oamenii pe care i-am cunoacut...ajung la concluzia ca undeva trebuie sa fie o greshala, ptr. ca suntem cei mai varza, dar avem...cele mai mari "impresii".