"You're no good for me,
I don't need nobody.
Don't need no one,
That's no good for me."
Prodigy - No Good :)
Societatea, in ea traim, suntem si ne lovim unul de celalalt, la metrou, la coada la franzele...in crajma. Stop! opreste-te in mijlocul celei mai aglomerate intersectii pe care o gasesti, si incet, intoarce-te, incet...360 de grade, fixeaza atent toate persoanele din campul tau vizual, fixeaza-i pe toti, ptr. ca nu o sa-i mai vezi niciodata in viata, si chiar daca o sa mai treaca vreodatat pe langa tine, nu o sa-ti amintesti, ptr. ca nu te leaga absolut nimic de ei, doar faptul ca si tu si X...si Y aveti 2 maini un nas si probabil haine pe voi. Totusi, oricare dintre aceste musculitze urbane, care se invart in jurul luminii sau cacatului metropolitan, stie ce e bine ptr tine. Se pare ca aceasta e o boala a omului, un fel de hipersensibilitate ptr. cei din jur, toata lumea stie ce e mai bine ptr. cel de langa el, de la vanzatoarea din magazin care brusc e interesata de nivelul colesterolului tau si-ti da o margarina cu 0% grasime, la betivul din statia de autobuz care te indeamna sa futi tot ce prinzi, la doctorul care-ti spune ca ceaiul de sunatoare este bun ptr. stomac, pana la prietenul care la o bere stie foarte bine ce femeie e buna ptr. tine. Se pare ca toti ne-am nascut, cu un al 6-lea simt ptr. bunastarea celui din dreapta sau din stanga. Nu te-ai surprins niciodatat in metrou sau autobuz, stiind absolut ce trebuie sa faca fiecare dintre plictisitii care stau atarnati de bare? Ala sa se tunda, ala sa se spele, ala sa nu mai manance de la Mac, aia sa-i dea verde la ala, aia sa poarte sutien...Iar daca esti atent la privirile lor, o sa observi ca, mai mult ca sigur, si ei se gandesc la ce e mai bine ptr. tine, chiar ar fi interesant ca odatat "imbunatatirile" intregului vagon sa fie puse cap la cap, si, cumva, "abrcadabra", sa se aplice...rezultatul cred ca ar fi un "ceva" angelic mustind de sanatate, invelit in catifele de firma si probabil cu 3 sule.
Fiecare dintre noi se regaseste in acest mic expert, expert in ceilalti, daca se poate spune asa. Recunoaste, de cate ori, nu ai vrut sa-i dai o tigara puradelului de la semafor ptr. ca "e mai bine ptr. el", sau nu le-ai spus parintilor despre o, sa zicem, analiza medicala iesita prost, ptr ca "e mai bine ptr. ei daca nu stiu chiar tot", sau i-ai zis unui prieten sa uite de vreo tipa ptr. ca "e mai bine ptr. amandoi" (in ultimul caz e deja stiinta la extrem, ptr. ca implica 2 persoane)?
Ok, unde bat eu cu toate astea...Aseaza-te in fata oglinzii, uita-te atent la tine, priveste-te pe tine in ochi, si spune-mi, tu stii ce e mai bine ptr tine? Sigur, elmentele banale precum o camasha roz sau renuntatul la margarina, le vezi cu ochiul liber, este la alegerea ta daca le respectzi sau nu...ok aceste elemente banale, crede-ma, le stie si X si Y, si e alegerea fiecaruia, daca trage zilnic faina pe nas sau daca poarta blugi decupati in jurul bucilor. Dar nu aici voiam sa ajung, ptr. ca sfaturile referitoare la mici detalii, mai mult sau mai putin superficiale, pot fi preluate cu un zambet si uitate prin rahatul cu care ne incarcam mintea zilnic, problema sunt acele indemne adanci, care ating sentimentalul, mentalitatea, ideologia...etc. fiecaruia. Revin...Tu...X...Y...nu aveti nimic in comun, decat, mai sus amintitele, 2 maini, 1 nas...ce te face atunci sa crezi, ca stii ceva despre cel din fata ta? Daca te intorci din nou la oglinda, si in fata ta nu mai e X, ci esti din nou tu...stii ce e mai bine ptr. cel in al carui ochi te uiti? Probabil...sau mai mult ca sigur ca nu. Stim cu totii ce este mai bine ptr. altcineva, dar nu ce este bine ptr. noi...Ipocrizie?...Poate...dar...nu e mai degraba frica? O frica de a decide cunoscand toti factorii, si imposibilitatea de a gasi solutia optima ptr. un rezultat perfect, care sa dea o satisfactie totala....E simplu in cazul lui X ptr. ca nu esti in interiorul lui...nu-l cunosti, o decizie din afara, fara implicare emotionala e atat de usoara, dar in complexitatea sentimentelor proprii ceva care ptr. altul ti se pare atat de potrivit...dispare.
Nu avem pana la urma nimic in comun, decat ceea ce percep ochii, ce e dincolo de fizic, e absolut diferit ptr. fiecare membru al acestei societati. Cum putem, deci, sa stim ce e bine si ce e rau ne cunoscand nimic...nimic despre X...sau Y, cand in cazul nostru, cand desi detinem datele problemei nu putem da un verdict? FIN
I don't need nobody.
Don't need no one,
That's no good for me."
Prodigy - No Good :)
Societatea, in ea traim, suntem si ne lovim unul de celalalt, la metrou, la coada la franzele...in crajma. Stop! opreste-te in mijlocul celei mai aglomerate intersectii pe care o gasesti, si incet, intoarce-te, incet...360 de grade, fixeaza atent toate persoanele din campul tau vizual, fixeaza-i pe toti, ptr. ca nu o sa-i mai vezi niciodata in viata, si chiar daca o sa mai treaca vreodatat pe langa tine, nu o sa-ti amintesti, ptr. ca nu te leaga absolut nimic de ei, doar faptul ca si tu si X...si Y aveti 2 maini un nas si probabil haine pe voi. Totusi, oricare dintre aceste musculitze urbane, care se invart in jurul luminii sau cacatului metropolitan, stie ce e bine ptr tine. Se pare ca aceasta e o boala a omului, un fel de hipersensibilitate ptr. cei din jur, toata lumea stie ce e mai bine ptr. cel de langa el, de la vanzatoarea din magazin care brusc e interesata de nivelul colesterolului tau si-ti da o margarina cu 0% grasime, la betivul din statia de autobuz care te indeamna sa futi tot ce prinzi, la doctorul care-ti spune ca ceaiul de sunatoare este bun ptr. stomac, pana la prietenul care la o bere stie foarte bine ce femeie e buna ptr. tine. Se pare ca toti ne-am nascut, cu un al 6-lea simt ptr. bunastarea celui din dreapta sau din stanga. Nu te-ai surprins niciodatat in metrou sau autobuz, stiind absolut ce trebuie sa faca fiecare dintre plictisitii care stau atarnati de bare? Ala sa se tunda, ala sa se spele, ala sa nu mai manance de la Mac, aia sa-i dea verde la ala, aia sa poarte sutien...Iar daca esti atent la privirile lor, o sa observi ca, mai mult ca sigur, si ei se gandesc la ce e mai bine ptr. tine, chiar ar fi interesant ca odatat "imbunatatirile" intregului vagon sa fie puse cap la cap, si, cumva, "abrcadabra", sa se aplice...rezultatul cred ca ar fi un "ceva" angelic mustind de sanatate, invelit in catifele de firma si probabil cu 3 sule.
Fiecare dintre noi se regaseste in acest mic expert, expert in ceilalti, daca se poate spune asa. Recunoaste, de cate ori, nu ai vrut sa-i dai o tigara puradelului de la semafor ptr. ca "e mai bine ptr. el", sau nu le-ai spus parintilor despre o, sa zicem, analiza medicala iesita prost, ptr ca "e mai bine ptr. ei daca nu stiu chiar tot", sau i-ai zis unui prieten sa uite de vreo tipa ptr. ca "e mai bine ptr. amandoi" (in ultimul caz e deja stiinta la extrem, ptr. ca implica 2 persoane)?
Ok, unde bat eu cu toate astea...Aseaza-te in fata oglinzii, uita-te atent la tine, priveste-te pe tine in ochi, si spune-mi, tu stii ce e mai bine ptr tine? Sigur, elmentele banale precum o camasha roz sau renuntatul la margarina, le vezi cu ochiul liber, este la alegerea ta daca le respectzi sau nu...ok aceste elemente banale, crede-ma, le stie si X si Y, si e alegerea fiecaruia, daca trage zilnic faina pe nas sau daca poarta blugi decupati in jurul bucilor. Dar nu aici voiam sa ajung, ptr. ca sfaturile referitoare la mici detalii, mai mult sau mai putin superficiale, pot fi preluate cu un zambet si uitate prin rahatul cu care ne incarcam mintea zilnic, problema sunt acele indemne adanci, care ating sentimentalul, mentalitatea, ideologia...etc. fiecaruia. Revin...Tu...X...Y...nu aveti nimic in comun, decat, mai sus amintitele, 2 maini, 1 nas...ce te face atunci sa crezi, ca stii ceva despre cel din fata ta? Daca te intorci din nou la oglinda, si in fata ta nu mai e X, ci esti din nou tu...stii ce e mai bine ptr. cel in al carui ochi te uiti? Probabil...sau mai mult ca sigur ca nu. Stim cu totii ce este mai bine ptr. altcineva, dar nu ce este bine ptr. noi...Ipocrizie?...Poate...dar...nu e mai degraba frica? O frica de a decide cunoscand toti factorii, si imposibilitatea de a gasi solutia optima ptr. un rezultat perfect, care sa dea o satisfactie totala....E simplu in cazul lui X ptr. ca nu esti in interiorul lui...nu-l cunosti, o decizie din afara, fara implicare emotionala e atat de usoara, dar in complexitatea sentimentelor proprii ceva care ptr. altul ti se pare atat de potrivit...dispare.
Nu avem pana la urma nimic in comun, decat ceea ce percep ochii, ce e dincolo de fizic, e absolut diferit ptr. fiecare membru al acestei societati. Cum putem, deci, sa stim ce e bine si ce e rau ne cunoscand nimic...nimic despre X...sau Y, cand in cazul nostru, cand desi detinem datele problemei nu putem da un verdict? FIN
Un comentariu:
Oare care ar fi lucrul care m-ar face sa ma ridic de pe scaun si sa strig in gura mare: “Gata! Imi ajunge! Azi e “maine” si de acum incep sa fac ce imi doresc mai mult!” Stiu, sa renunt la gandurile despre ce vreu sa fac maine, cand voi avea mai mult timp, mai multi bani, mai multa energie si pe care le reprim, ca, deh, nu e momentul inca!!!
zic asta cu gandul ca poate...m-am uitat si eu la alti :-)oameni in autobuz sau pe strada si ...intradevar parca stiam mai bine ce ar trebui ei sa faca....pe cand cu mine....nu stiu ce sa fac
Trimiteți un comentariu